Transformarea ambiției în practică:
Punerea în aplicare a unei diligențe adecvate eficiente la Forumul OCDE
Blogpost, 26 februarie 2024
Săptămâna aceasta, liderii din industrie s-au reunit pentru Forumul OCDE privind diligența necesară în sectorul confecțiilor și încălțămintei pentru a influența stabilirea agendei cu privire la subiecte critice, inclusiv acorduri obligatorii între companii și sindicate, adaptarea la schimbările climatice, salarii de subzistență, rolul comercianților cu amănuntul în promovarea lanțurilor de aprovizionare responsabile, certificări și mecanisme de soluționare a plângerilor. Firul comun al forumului a fost înțelegerea profundă a urgenței de a crea un viitor în care diligența necesară nu este doar o recomandare sau o cerință, ci o parte intrinsecă a modului în care acționează actorii din industrie, atât independent, cât și în colaborare. Acest lucru trebuie realizat prin implicarea și integrarea constantă a perspectivelor și realităților trăite de lucrători.
Acorduri obligatorii între companie și sindicat: O cale spre echitate și încredere
Accentul pus pe colaborarea dintre părțile interesate a dat tonul sesiunii "Acordurile obligatorii între companii și sindicate și rolul acestora în procesul de due diligence". Dr. Bärbel Kofler, de la Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ ), a subliniat modul în care un cadru juridic obligatoriu încurajează colaborarea dintre mărci, sindicate și ONG-uri prin implicarea semnificativă a părților interesate. Această colaborare are ca scop dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții practice, de care să beneficieze în cele din urmă lucrătorii de pe teren. Atle Høie, de la IndustriALL Global Union, a subliniat importanța respectării libertății de asociere ca drept fundamental în acordurile obligatorii, evidențiind rolul acesteia în consolidarea încrederii între companii și sindicate. Ken Loo, de la Asociația pentru textile, îmbrăcăminte, încălțăminte și articole de voiaj, a reluat acest sentiment, pledând pentru o protecție echitabilă a tuturor părților implicate în respectarea contractului. " Trebuie să insuflăm încredere și să ne bazăm pe un sistem în care ambele părți se pot sprijini pe [acordurile scrise]", a susținut Loo. În contextele în care încrederea lipsește, acordurile obligatorii din punct de vedere juridic pot servi drept soluție pentru a promova interacțiuni corecte și responsabile.
Navigarea provocărilor legate de adaptarea la schimbările climatice
De la stânga la dreapta: Joy Roeterdink (Suitsupply), Tamar Hoek (Solidaridad), Laila Petrie (2050), Sophie Lavaud (OCDE), Jason Judd (Universitatea Cornell).
Conversația s-a extins, iar accentul s-a mutat pe abordarea provocărilor legate de schimbările climatice prin intermediul due diligence. Jason Judd de la Universitatea Cornell a prezentat riscurile sociale și de sănătate interconectate pe care le prezintă schimbările climatice, inclusiv căldura extremă, inundațiile, lipsa apei, siguranța lucrătorilor și provocările legate de continuitatea activității. Kalpona Akter de la BCWSa subliniat impactul disproporționat și de gen al acestor provocări asupra femeilor care lucrează, în special atunci când responsabilitățile casnice se intersectează cu perturbările legate de climă. Ea a subliniat inconsecvența între grija față de femeile care lucrează în fabrici și neglijarea bunăstării lor în spațiul privat al gospodăriei, pledând pentru abordări sistemice ale diligenței sociale care să abordeze probleme societale mai largi. Akter a continuat să reitereze necesitatea implicării diferitelor părți interesate, inclusiv a sindicatelor, a organizațiilor societății civile, a ONG-urilor și a fabricilor, în discuțiile privind adaptarea, subliniind necesitatea unor politici de adaptare atât la nivel național, cât și la nivelul fabricilor: "Cerem ca vocile noastre să se afle în centrul mesei, deoarece noi suntem cei mai afectați."
În căutarea unor salarii de subzistență: Strategii de acțiune
În cadrul sesiunii "Strategii de due diligence ale mărcilor în ceea ce privește salariile de subzistență: adaptarea acțiunilor la context", Fiona Dragstra de la WageIndicator Foundation a subliniat problema predominantă a companiilor care nu reușesc să respecte cerințele privind salariul minim, darămite să asigure salarii de subzistență. Acest lucru se aliniază cu datele din metrica salarială 2024 a The Industry We Want, care relevă un decalaj mediu de 49,5 % între salariile minime și estimările privind salariul de subzistență în 28 de țări producătoare de îmbrăcăminte. Prathihka Kurian de la SanMar a subliniat legătura dintre salarii și practicile de achiziție responsabile, precum și importanța unei abordări de parteneriat între companii și fabrici, subliniind importanța înțelegerii operațiunilor fabricilor în cadrul unei relații reciproc avantajoase, pe termen lung. Filip Stefanovic de la TUAC a împărtășit acest sentiment, subliniind nevoia crucială de împuternicire a lucrătorilor și de dialog social echitabil pentru a determina creșteri salariale și schimbări sistemice semnificative.
De la stânga la dreapta: Ilishio Lovejoy (Simple Approach), Prathika Kurian (SanMar), Peter McAllister (ETI), Filip Stefanovic (TUAC), Fiona Dragstra (WageIndicator)
Comercianții cu amănuntul ca agenți ai schimbării în lanțurile de aprovizionare responsabile
Imperativul colaborării a continuat să se strecoare și în cadrul sesiunii "Rolul comercianților cu amănuntul în construirea unor lanțuri de aprovizionare responsabile". Discuția din cadrul panelului a întărit importanța transparenței, a standardizării și a colaborării pentru îmbunătățirea continuă între cumpărători și comercianții cu amănuntul, alături de rolul reglementărilor în asigurarea unor condiții de concurență echitabile. Christian Smith, de la Zalando, a exprimat că "pentru comercianții cu amănuntul, crearea unui impact provine din faptul de a profita de oportunitatea de a identifica punctele noastre de influență, alături de capacitatea mărcilor, și de a căuta împreună soluții în mod colaborativ." O provocare cheie cu care se confruntă comercianții cu amănuntul este obținerea de transparență în cadrul lanțurilor de aprovizionare ale partenerilor lor și exercitarea unei influențe semnificative asupra strategiilor operaționale și de afaceri ale acestora. De exemplu, abordarea aspectelor legate de practicile de achiziție responsabile (RPP), cum ar fi îndemnarea la modificarea condițiilor de plată cu furnizorii, reprezintă o provocare complexă pentru comercianții cu amănuntul din cauza naturii indirecte a influenței lor. Discuția a continuat să sublinieze faptul că comercianții cu amănuntul dețin o poziție unică pentru a conduce schimbări pozitive prin crearea unor stimulente eficiente care să îi încurajeze pe partenerii lor de afaceri să adopte și să respecte cele mai bune practici de conduită comercială responsabilă (RBC). Andrew Martin, vicepreședinte executiv al Cascale și reprezentant executiv al The Industry We Want (Industria pe care o dorim), a comparat legislația pentru acest sector cu o trambulină, mai degrabă decât cu un simplu instrument de conformitate, subliniind rolul acesteia în facilitarea unei îmbunătățiri reale și a transformării industriei.
Rolul certificatelor în cadrul due diligence
De la stânga la dreapta: Andrea Schill (OCDE), Rebecka Sancho (Star RAW), Nikhil Hirdaramani (Hirdaramani Group), Sheela Ahluwalia (Transparentem), Anant Ahuja (Shahi Exports).
Sesiunea de deschidere a celei de-a doua zile, intitulată "Mai mult decât simple documente? Rolul certificărilor în due diligence", a analizat semnificația certificărilor în procesele de due diligence. Sheela Ahluwalia de la Transparentem a insistat asupra necesității unor schimbări structurale, subliniind că întreprinderile trebuie să asigure libertatea de asociere și reprezentarea legitimă a lucrătorilor, deoarece "fără aceste componente-cheie, auditurile nu vor putea descoperi adevărul". Anant Ahuja de la Shahi Exports Pvt Ltd a reflectat perspectiva lui Ahluwalia, subliniind că auditurile oferă doar o imagine a unei situații de moment. El a subliniat că un proces robust de due diligence necesită evaluări continue și extragerea de informații pentru a identifica, atenua și preveni în mod eficient riscurile. Grupul de experți a fost de acord în mod colectiv că auditurile trebuie îmbunătățite printr-o abordare de responsabilitate partajată de standardizare, transparență, răspundere și reglementare pentru a maximiza agenția lucrătorilor și a reduce înșelăciunea.
Accesul la Remedy: Asigurarea protecției lucrătorilor
Sesiunea "Unde să ne adresăm? Explorarea accesului la căi de atac pentru lucrători în cadrul mecanismelor de soluționare a plângerilor" a abordat experiențele lucrătorilor în ceea ce privește accesul la căi de atac atunci când depun plângeri în cadrul diferitelor mecanisme de soluționare a plângerilor care funcționează în acest sector. S-a ajuns la un acord general asupra faptului că accesibilitatea este esențială: lucrătorii și titularii de drepturi ar trebui să fie informați cu privire la existența mecanismului de soluționare a plângerilor și ar trebui să îl poată utiliza cu ușurință. Liselotte Goemans de la Fundația Fair Wear a subliniat că o modalitate de a face acest lucru este de a se baza pe echipele locale, care joacă un rol esențial în facilitarea unei comunicări și a reclamațiilor eficiente, vorbind limbile locale, asigurându-se astfel că lucrătorii se pot exprima și pot depune plângeri într-o limbă în care se simt confortabil.
De la stânga la dreapta: Maria Xernou (OCDE), Kirstine Drew (International Accord), Markéta Svobodová (Ministerul Industriei și Comerțului, Cehia), Liselotte Goemans (Fair Wear), Annabell Brüggemann (Centrul European pentru Drepturile Constituționale și Drepturile Omului).
Goemans a subliniat necesitatea unui acces efectiv la căi de atac, recunoscând provocările reprezentate de numeroasele sisteme paralele care pot crea confuzie și împiedica lucrătorii. Pledând pentru colaborare și integrare între mecanismele existente, aceasta a subliniat faptul că trebuie să se pună accentul pe perspectivele și feedback-ul lucrătorilor pentru a determina soluțiile acceptabile. În plus, Goemans a subliniat integrarea mecanismelor de soluționare a plângerilor și a accesului la căi de atac în cadrul unei abordări cuprinzătoare a Diligenței prealabile privind drepturile omului (HRDD). Prin alinierea mecanismelor, a auditurilor și a evaluărilor în cadrul unui sistem unificat, companiile pot îmbunătăți gestionarea riscurilor în lanțurile lor de aprovizionare, promovând în cele din urmă rezultate mai eficiente pentru lucrători.
Elaborarea și menținerea unei diligențe adecvate eficiente
În momentul în care încheiem acest forum, este evident că a sosit momentul să acționăm. Directiva UE privind obligația de diligență corporativă în materie de durabilitate (DDDD ) reprezintă un pas crucial în direcția consacrării acestor principii în legislație. Devine clar, fără echivoc, că implicarea vocilor din țările producătoare, încurajarea colaborării și asigurarea transparenței sunt esențiale pentru a realiza transformarea industriei. Avem impulsul necesar pentru a ne propulsa spre un viitor în care diligența necesară transcende aspirațiile, devenind o realitate concretă, țesută în mod complex în structura lanțurilor noastre de aprovizionare globale.
